calicime — CALICÍME s.f. Termen de dispreţ pentru o colectivitate de oameni săraci; sărăcime. – Calic + suf. ime. Trimis de valeriu, 04.02.2003. Sursa: DEX 98 CALICÍME s. v. sărăcime. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime CALICÍME s. v.… … Dicționar Român
mişel — MIŞÉL, EÁ, mişei, ele, adj., s.m. şi f. 1. (Om) de nimic, ticălos, nemernic; (om) laş, fricos. 2. (înv.) (Om) de condiţie modestă, de rând. 3. (înv. şi reg.) (Om) sărac, nevoiaş; (om) vrednic de plâns. 4. (înv. şi reg.) (Om) slab, bolnav, infirm; … Dicționar Român
mişelame — mişeláme s.f. (înv.) sărăcime. Trimis de blaurb, 10.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
prostime — PROSTÍME s.f. (înv.) Oameni de rând; mulţime, norod, sărăcime, gloată. – Prost + suf. ime. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PROSTÍME s. v. gloată. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime PROSTÍME s. v. dobitocie,… … Dicționar Român
sărac — SĂRÁC, Ă, săraci, ce, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu are avere, care este lipsit de bunurile materiale necesare vieţii; sărman, nevoiaş. ♢ expr. Sărac şi curat, se spune despre cei care preferă să rămână săraci (1) decât să se îmbogăţească … Dicționar Român
sărmănime — sărmăníme s.f. (înv.; cu sens colectiv) sărăcime, mulţimea săracilor. Trimis de blaurb, 23.11.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
