- sărind
- sărínd, -ă, adj. (înv.) care sare.Trimis de blaurb, 23.11.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
zbengui — ZBENGUÍ, zbéngui, vb. IV. refl. A se juca sărind şi alergând; a zburda. ♦ A se lua la harţă; a se hârjoni. – Zbeng + suf. ui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZBENGUÍ vb. 1. v. hârjoni. 2. v. zburda. Trimis de sivec … Dicționar Român
coardă — COÁRDĂ1, coarde, s.f. 1. Fir elastic confecţionat din metal, din intestine de animale etc., care întins pe anumite instrumente muzicale, produce, prin vibrare, sunete; strună. ♢ expr. (fam.) A atinge (pe cineva) la coarda sensibilă (sau… … Dicționar Român
salt — SALT, salturi, s.n. 1. Mişcare bruscă prin care corpul se desprinde de la pământ, sărind pe loc sau deplasându se; mişcare de deplasare bruscă în zbor. 2. Trecere bruscă de la o situaţie ori stare la alta. – Din lat. saltus, it. salto. Trimis de… … Dicționar Român
săltăreţ — SĂLTĂRÉŢ, EÁŢĂ, săltăreţi, e, adj. 1. Care se deplasează sărind, făcând salturi, care sare întruna; săltător; (despre paşi, mers) săltat. ♦ Care se mişcă sau se efectuează cu mişcări repezi, sprintene, vioaie. 2. (Despre dans, muzică, versuri) Cu … Dicționar Român
zbihui — ZBIHUÍ, zbihuiesc, vb. IV. tranz. (reg.) A scutura, a zgâlţâi (pe cineva). – et. nec. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98 ZBIHUÍ, zbihuiésc, vb. IV. refl. (Mold.) A se juca, sărind şi alergând; a fi neastâmpărat; a zburda; a se… … Dicționar Român
crăgui — crăgúi, crăgúi, s.m. (reg.) copilul care pierde jocul (de a cacica, de a pila). Trimis de blaurb, 28.04.2006. Sursa: DAR crăgúi ( i), s.m. – Copil care se joacă sărind într un picior. sb. kraguj uliu (DAR). În Banat. Trimis de blaurb,… … Dicționar Român
greier — GRÉIER, greieri, s.m. Gen de insecte cu corpul scurt şi gros, cu antene lungi şi cu ochi mari, cu picioarele posterioare adaptate la sărit, care produc un sunet ascuţit şi pătrunzător prin frecarea elitrelor (Gryllus); insectă care face parte din … Dicționar Român
hopăi — HOPĂÍ, hópăi, vb. IV. intranz. A spune, a striga hop (hop) (sărind, săltând). ♦ tranz. A sălta. – Hop + suf. ăi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HOPĂÍ vb. v. sălta, sări, ţopăi. Trimis de siveco, 13.09.2 … Dicționar Român
hârjoni — HÂRJONÍ, hârjonesc, vb. IV. refl. recipr. A se încăiera cu cineva în glumă. – cf. magh. h o r s o l n i. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÂRJONÍ vb. a se zbengui. (Nişte copii care se hârjoni.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
pârleaz — PÂRLEÁZ, pârleazuri, s.n. Trecătoare îngustă peste un gard (mai ales la ţară), făcută din una sau mai multe scânduri (ca nişte trepte) care se sprijină, la extremităţi, pe câte un ţăruş bătut în pământ. – Din bg., scr. prelaz. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român