binagiu

binagiu
BINAGÍU, binagii, s.m. (Rar) Antreprenor de construcţii. – Bina + suf. -giu.
Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX '98

binagíu s. m., art. binagíul; pl. binagíi, art. binagíii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • bina — BINÁ, binale, s.f. Clădire în construcţie sau în reparaţie. ♦ (înv.) Clădire, construcţie (de dimensiuni mari). – Din tc. bina. Trimis de paula, 14.06.2004. Sursa: DEX 98  BINÁ s. şantier. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  biná s.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”