- bilţui
- BILŢUÍ, bílţui, vb. IV. tranz. (var.) Zbilţui. (bilţ + suf. -ui)Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
sbilţ — (zbílţuri), s.n. – Laţ, coardă pentru prins animale. – var. zbilţ, bilţ, (s)ghilţ, Trans. belţ. Creaţie expresivă, care presupune ideea unei mişcări dezordonate ca cea a unei păsări sau a unui animal care se luptă să iasă din capcană; legătura… … Dicționar Român