sunătoare — SUNĂTOÁRE s.f. Nume dat mai multor plante erbacee din familii diferite: a) plantă cu miros neplăcut din familia compozeelor, cu tulpina şi frunzele acoperite cu peri moi, cu flori galbene şi cu miros neplăcut (Crepis foetida); b) pojarniţă; c)… … Dicționar Român
sulicioară — SULICIOÁRĂ, sulicioare, s.f. (pop.) Diminutiv al lui suliţă. – Suliţă + suf. ioară. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 sulicioáră s. f., g. d. art. sulicioárei; pl. sulicioáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
brâncuţă — BRÂNCÚŢĂ, brâncuţe, s.f. 1. Plantă erbacee cu tulpina păroasă şi cu flori galbene (Sisymbrium officinale). 2. Plantă erbacee cu flori mici, galbene, folosită în medicină (Nasturtium palustre). – Brâncă1 + suf. uţă. Trimis de valeriu, 13.09.2007.… … Dicționar Român
capră — CÁPRĂ, capre, s.f. I. 1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate, cu părul lung, cu coarne, mai mari şi diferenţiate la masculi (Capra); animal care face parte din acest gen; p. restr. femela acestui animal. ♢ Capră de stâncă = capră sălbatică,… … Dicționar Român
fălcată — FĂLCÁTĂ s. v. suliţică. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
fălcălie — FĂLCĂLÍE s. v. suliţică. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
suliţioară — SULIŢIOÁRĂ s. v. suliţică. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
suliţă — SÚLIŢĂ, suliţe, s.f. 1. Armă de atac formată dintr o prăjină de lemn terminată cu un vârf de fier ascuţit, folosită mai ales în antichitate şi în evul mediu; lance. ♦ fig. Înţepătură, ironie îndreptată împotriva cuiva. ♦ (Sport) Instrument… … Dicționar Român
trifoisălbatic — TRIFOISĂLBÁTIC s. v. suliţică. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
vin — VIN, vinuri, s.n. Băutură alcoolică (de 7 16%) obţinută prin fermentarea mustului de struguri sau, p. gener. prin fermentarea mustului altor fructe. – Din lat. vinum. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 FLOAREA VÍNULUI s. v. ciocul… … Dicționar Român
