- suflător
- SUFLĂTÓR, (1, 2) suflători, s.m., (3, 4) suflătoare, s.n. 1. s.m. (La pl.) Instrumente muzicale de suflat. 2. s.m. Persoană care cântă la un instrument de suflat. 3. s.n. Ţeavă prin care muncitorul sticlar suflă aer într-o masă de sticlă topită, pentru a-i da diverse forme. 4. s.n. Dispozitiv pentru suflarea unui curent de abur sau de aer în cutia de fum a unei locomotive. ♦ Suflai. – Sufla + suf. -ător.Trimis de rain_drop, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SUFLĂTÓR s. (muz.) (înv.) sunător. (Este suflător la Filarmonică.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimesuflătór (persoană) s. m. (sil. -flă-), (persoane, instrumente) pl. suflătóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficsuflătór (ţeavă, dispozitiv) s. n. (sil. -flă-), pl. suflătoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSUFLĂT//ÓR1 suflătoroáre n. tehn. 1) Ţeavă prin care sticlarul suflă aer într-o masă de sticlă topită pentru a modela diverse obiecte. 2) v. SUFLAI. [Sil. su-flă-] /a sufla + suf. suflătortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSUFLĂTÓR2 suflători m. Persoană care cântă la un instrument muzical de suflat. /a sufla + suf. suflătortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.