- sudiţire
- sudiţíre, sudiţíri. s.f. (înv.) calitate de sudit; sudiţie.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
sudiţie — sudiţíe s.f. (înv.) 1. calitate de sudit; sudiţire. 2. colonie străină din Ţările Române aflată sub protecţia şi jurisdicţia unei puteri străine. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român