- sucitoare
- SUCITOÁRE s. v. capântortură, piţigoi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
capântortură — CAPÂNTÓRTURĂ, capântorturi, s.f. Mică pasăre călătoare, de culoare cenuşie brună, cu pete mai închise, care îşi răsuceşte des şi cu multă uşurinţă capul; sucitoare (Jynx torquilla). – Cap1 + întort întors + suf. ură. Trimis de valeriu, 12.10.2007 … Dicționar Român
capîntortură — capîntórtură s. f., g. d. art. capîntórturii; pl. capîntórturi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic CAPÎNTÓRTUR//Ă capîntorturăi f. Pasăre călătoare din familia ciocănitorilor, de culoare brună cenuşie, care îşi răsuceşte… … Dicționar Român
sucitor — SUCITÓR, sucitoare, s.n. 1. Sul neted de lemn, cu care se întinde şi se subţiază foaia de aluat pentru plăcintă, tăiţei, etc.; vergea. 2. Dispozitiv de lemn sau de metal la ferăstrău, la războiul de ţesut etc., care, prin învârtire, slăbeşte sau… … Dicționar Român
piţigoi — PIŢIGÓI, piţigoi, s.m. Pasăre mică şi vioaie, cu pene negre pe piept, albastru verzui şi cenuşii pe spate, galbene pe pântece; piţiguş (Parus major). ♦ Epitet dat copiilor. – et. nec. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 PIŢIGÓI s. (ornit … Dicționar Român
suci — SUCÍ, sucesc, vb. IV. 1. tranz. A răsuci un fir, o fibră textilă etc., pentru a i da o rezistenţă mai mare sau pentru a confecţiona anumite obiecte. ♦ tranz. şi refl. A (se) înfăşura, a (se) încolăci. 2. tranz. A da unui obiect o mişcare de… … Dicționar Român