biclorură

biclorură
BICLORÚRĂ, bicloruri, s.f. Sare a acidului clorhidric.
Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DOOM

BICLORÚRĂ s.f. Compus din doi atomi de clor. (din fr. bichlorure)
Trimis de tavi, 27.04.2004. Sursa: MDN

biclorúră s. f. (sil. -clo-) → clorură
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

BICLORÚRĂ s.f. Compus care conţine doi atomi de clor. [< fr. bichlorure].
Trimis de LauraGellner, 09.03.2006. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • corosiv — COROSÍV, Ă, corosivi, e, adj. 1. (Despre substanţe chimice) Care provoacă o coroziune. ♢ Agent corosiv = substanţă care exercită o acţiune chimică sau electrochimică pe suprafaţa unui material cu care vine în contact, provocând coroziunea.… …   Dicționar Român

  • sublimat — SUBLIMÁT, sublimaţi, s.m. Corp solid obţinut prin sublimarea unei substanţe şi prin readucerea vaporilor ei în stare solidă. ♢ Sublimat corosiv = clorură de mercur care se prezintă sub formă de pulbere albă, solubilă în apă, utilizată ca… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”