bicentenar

BICENTENÁR, -Ă, bicentenari, -e, adj., s.n. 1. adj. Care durează de două secole, care a împlinit două sute de ani. 2. s.n. Împlinire a două secole de la un eveniment (important); a doua suta aniversare a unui eveniment. – Din fr. bicentenaire.

Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX '98



bicentenár adj. → centenar

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



bicentenár s. n.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BICENTENÁR¹ bicentenară (bicentenari, bicentenare) 1) Care a împlinit două sute de ani; bisecular. 2) Care durează de două sute de ani. /<fr. bicentenaire

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



BICENTENÁR² bicentenare n. Marcare a două sute de ani (de la un eveniment). /<fr. bicentenaire

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



BICENTENÁR, -Ă adj. Care durează de două sute de ani, care a împlinit două sute de ani. // s.n. Împlinire a două sute de ani de la un eveniment (important); a doua sută aniversare a unui eveniment. [cf. fr. bi-centenaire].

Trimis de LauraGellner, 09.03.2006. Sursa: DN



bicentenár¹ adj. m., pl. bicentenári; f. bicentenáră, pl.bicentenáre

Trimis de Laura-ana, 17.07.2007. Sursa: DOOM 2



!bicentenár² s. n., pl. bicentenáre

Trimis de Laura-ana, 17.07.2007. Sursa: DOOM 2



BICENTENÁR, -Ă I. adj. care durează de două sute de ani. II. s. n. al doilea centenar. (< fr. bicentenaire)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN