stăruială

stăruială
STĂRUIÁLĂ, stăruieli, s.f. (înv.) Stăruinţă. [pr.: -ru-ia-] – Stărui + suf. -eală.
Trimis de Valery, 18.05.2004. Sursa: DEX '98

STĂRUIÁLĂ s. v. insistenţă, perseverenţă, persistenţă, statornicie, stăruinţă, te-nacitate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

stăruiálă s. f., g.-d. art. stăruiélii; pl. stăruiéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • stăruinţă — STĂRUÍNŢĂ, stăruinţe, s.f. 1. Faptul de a stărui (1); rugăminte, cerere repetată şi insistentă; insistenţă, stăruire, stăruială. ♢ loc. adv. Cu stăruinţă = în mod insistent. 2. Perseverenţă, tenacitate, (într o acţiune, într un sentiment etc.). ♦ …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”