- stârcire
- stârcíre, stârcíri, s.f. (înv.) 1. ghemuire. 2. amorţire.Trimis de blaurb, 16.01.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
ciuci — ciuci1 s.m. pl. (reg.) tăiţei. Trimis de blaurb, 16.02.2008. Sursa: DAR ciuci2 s.n. (pop.) poziţie joasă a corpului (cu îndoirea genunchilor şi apropierea fundului de pământ); aşezare pe vine, stârcire, strângere (a corpului), ghemuire. Trimis… … Dicționar Român