- sturluiba
- STURLUIBÁ, sturluibez, vb. I. intranz. (reg.) A se zăpăci, a-şi pierde capul, raţiunea. – et. nec.Trimis de gvd, 27.07.2004. Sursa: DEX '98STURLUIBÁ vb. v. aliena, înnebuni, sminti, ticni.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesturluibá vb. (sil. -lui-), ind. prez. 1 sg. sturluibéz, 3 sg. şi pl. sturluibeázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.