străjuitor

străjuitor
STRĂJUITÓR, -OÁRE, străjuitori, -oare, adj. (Rar) Care străjuieşte, păzeşte, veghează. ♦ (Substantivat) Paznic, păzitor, străjer. [pr.: -ju-i-] – Străjui + suf. -tor.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STRĂJUITÓR s. v. pază, paznic, păzitor, strajă, străjer.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

străjuitór adj. m. (sil. -ju-i-), pl. străjuitóri; f. sg. şi pl. străjuitoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

STRĂJUIT//ÓR străjuitoroáre (străjuitoróri, străjuitoroáre) şi substantival rar Care străjuieşte; care stă de strajă. /a străjui + suf. străjuitortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • paznic — PÁZNIC, paznici, s.m. 1. Cel care păzeşte; păzitor, strajă, gardian. 2. (înv.) Membru al consiliului comunal însărcinat cu strângerea impozitelor. – Pază + suf. nic. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  PÁZNIC s. 1. pază, păzitor,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”