- strădare
- strădáre, strădări, s.f. (înv.) încordare voluntară, îndelungată, în vederea realizării unui scop; caznă, chin, efort, osteneală, muncă, sforţare, trudă, strădanie.Trimis de blaurb, 18.01.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
strădare
Look at other dictionaries:
stradare — stra·dà·re v.tr. e intr. 1. v.tr. BU instradare | fig., indirizzare a un comportamento 2. v.intr. (essere) LE riprendere la strada: e lo schiavo stradò col suo cantore | a paro a paro (Pascoli) {{line}} {{/line}} DATA: 1609 … Dizionario italiano
stradato — stra·dà·to p.pass., agg. → stradare, stradarsi … Dizionario italiano
