- strâmba
- STRÂMBÁ, strâmb, vb. I. 1. tranz. A face ca ceva să nu mai fie drept, a da o poziţie strâmbă; a îndoi, a încovoia, a curba. 2. tranz. A face să devieze de la poziţia normală, a apleca într-o parte. ♢ expr. (fam.) A strâmba (cuiva) gâtul = a suci (cuiva) gâtul. A-şi strâmba gâtul sau (refl.) a i se strâmba cuiva gâtul = a ţine capul sau gâtul într-o poziţie forţată, sucită, pentru a putea privi într-o anumită direcţie. 3. refl. şi tranz. A (se) schimonosi, a (se) deforma (la faţă) în urma unei boli, a unui accident sau ca expresie a unui sentiment de durere, de dispreţ, de nemulţumire etc. ♦ expr. (refl.) A se strâmba de râs = a râde cu mare poftă, a se prăpădi de râs.(intranz.) A strâmba din nas = a-şi arăta nemulţumirea, dezaprobarea sau dispreţul printr-o mişcare caracteristică a feţei. ♦ tranz. A imita în batjocură fizionomia, mimica cuiva. ♦ refl. fig. A face mofturi, a se fandosi. – Din strâmb.Trimis de LauraGellner, 18.04.2008. Sursa: DEX '98A (se) strâmba ≠ a (se) îndrepta, a (se) lărgiTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeSTRÂMBÁ vb. 1. v. deforma. 2. v. scâlcia. 3. a (se) apleca, a (se) înclina, a (se) lăsa, (pop. şi fam.) a (se) hâi, (reg.) a (se) şoldi. (Stâlpul de telegraf s-a strâmba.) 4. (prin Transilv.) a (se) jimba. (I s-au strâmba picioarele.) 5. v. încovoia. 6. v. desfigura. 7. v. maimuţări.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeSTRÂMBÁ vb. v. altera, contraface, deforma, denatura, escamota, falsifica, măslui, mistifica, răstălmăci.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimestrâmbá vb., ind. prez. 1 sg. strâmb, 3 sg. şi pl. strâmbăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA STRÂMBÁ strâmb 1. tranz. 1) A face să se strâmbe. ♢ strâmba (sau a muta) cuiva fălcile a trage cuiva o bătaie zdravănă. 2) (persoane) A imita în batjocură; a lua în râs prin imitare. 2. intranz. : strâmba din nas (sau din buze) a-şi manifesta nemulţumirea, dispreţul sau dezaprobarea printr-o mişcare caracteristică a feţei. /Din strâmbTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE STRÂMBÁ mă strâmb intranz. 1) A pierde forma sau poziţia iniţială. 2) (despre persoane) A-şi schimba expresia normală a feţei (în mod voit sau involuntar); a face grimase; a se schimonosi; a se sluţi. 3) fig. fam. A avea o comportare pretenţioasă; a face mofturi; a se sclifosi; a se fandosi; a se fasoli. /Din strâmbTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.
