brădişor — BRĂDIŞÓR, brădişori, s.m. 1. Brăduţ. 2. Nume dat unor specii de plante erbacee perene, cu tulpina culcată, acoperită cu frunze mici, aciculare, la subsuoara cărora se găsesc sporangi cu spori, răspândite în pădurile montane; pedicuţă. – Brad +… … Dicționar Român
bucheţel — BUCHEŢÉL, bucheţele, s.n. Diminutiv al lui buchet (1). – Buchet + suf. el. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BUCHEŢÉL s. (reg.) mănunchiaş, mănunchiuleţ, (Transilv., Maram. şi Ban.) struţişor, struţuşor. Trimis de siveco, 05.08.2004 … Dicționar Român
struţişor — STRUŢIŞÓR, struţişoare, s.n. (reg.) Diminutiv al lui struţ2; struţuşor. – Struţ2 + suf. işor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRUŢIŞÓR s. v. bucheţel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime struţişór s. n … Dicționar Român
struţuc — struţúc, struţúce, s.n. (reg.) buchet mic de flori, bucheţel, struţişor, struţucel, struţucior, struţurel, struţuşor. Trimis de blaurb, 23.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
struţucel — struţucél, struţucéi, s.m. (reg.) buchet mic de flori; bucheţel, struţişor, struţuc, struţucior, struţurel, struţuşor. Trimis de blaurb, 23.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
struţucior — struţuciór, struţucioáre, s.n. (reg.) struţ (buchet) mic de flori, bucheţel, struţişor, struţuc, struţucel, struţurel, struţuşor. Trimis de blaurb, 23.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
struţurel — struţurél, struţuréle, s.n. (reg.) struţ (buchet) mic; bucheţel, struţişor, struţuc, struţucel, struţicior, struţuşor. Trimis de blaurb, 24.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român