strídie — s. f. (sil. di e), art. strídia (sil. di a), g. d. art. strídiei; pl. strídii, art. strídiile (sil. di i ) … Romanian orthography
ostracită — OSTRACÍTĂ, ostracite, s.f. Stridie fosilă. – Din fr. ostracite. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ostracítă s. f., pl. ostracíte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic OSTRACÍTĂ s.f. Stridie fosilă. [< … Dicționar Român
ostree — ostrée s. f., art. ostréea, g. d. art. ostréei; pl. ostrée Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic OSTRÉE s.f. Stridie. [pron. tre e, pl. invar. / < … Dicționar Român
ostrei — Element prim de compunere savantă, cu semnificaţia (referitor la) stridie . [pron. tre i , var. ostri . / < fr. ostrei , it. ostri , cf. lat. ostrea, gr. ostreon]. Trimis de LauraGellner, 01.07.2005. Sursa: DN OSTREI elem. stridie . (& … Dicționar Român
ostracă — OSTRÁCĂ, ostrace, s.f. (înv.) Scoică, stridie. ♦ Cochilie sau ciob de lut pe care fiecare cetăţean din vechea Atena scria numele celui socotit periculos, ca să fie îndepărtat temporar din Atica. – Din ngr. óstrakon. Trimis de ana zecheru,… … Dicționar Român
ostreicultură — OSTREICULTÚRĂ, ostreiculturi, s.f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu cultura stridiilor. [pr.: tre i ] – Din fr. ostréiculture. Trimis de ana zecheru, 14.05.2004. Sursa: DEX 98 ostreicultúră s. f. (sil. tre i ) → cultură Trimis de siveco, 13 … Dicționar Român
ostreiform — OSTREIFÓRM, Ă adj. care are forma unei cochilii de stridie. (< fr. ostréiforme) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
scoică — SCÓICĂ, scoici, s.f. 1. Nume dat mai multor specii de moluşte care au corpul moale, ocrotit de două valve calcaroase, de obicei cenuşii, care formează scheletul extern al animalului. ♢ Scoică de râu = gen de scoici comestibile care trăiesc pe sub … Dicționar Român
