streaşină — STREÁŞINĂ, streşini, s.f. Prelungire a acoperişului unei construcţii în afara zidurilor, care apără pereţii şi fundaţiile de ploaie. ♢ expr. A( şi) pune mâna (sau palma) streaşină (la ochi sau, rar, ochilor, la frunte) sau a duce mâna streaşină… … Dicționar Român
pagodă — PAGÓDĂ, pagode, s.f. Templu hindus, budist sau brahman la unele popoare din Orient, în formă de turn piramidal, compus din mai multe etaje suprapuse, care se retrag succesiv şi ale căror streşini sunt întoarse în sus. – Din fr. pagode. Trimis de… … Dicționar Român
streşinit — STREŞINÍT, Ă, streşiniţi, te, adj. (Rar; despre garduri, porţi) Acoperit cu streaşină. [var.: străşinít, ă adj.] – v. streşini. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 streşinít1 s.n. (reg.) facerea unei streşini (la garduri sau la porţi); … Dicționar Român
ţurţur — ŢÚRŢUR, ţurţur, s.m. 1. Sloi mic de gheaţă de formă prelungită şi uşor ascuţită spre vârf, care se formează de a lungul streşinilor sau pe ramuri, prin îngheţarea imediată a apei care se scurge. 2. (La pl.) Franjuri. 3. Jgheab prin care curge apa … Dicționar Român
surplombă — SURPLÓMBĂ, surplombe, s.f. Parte a unei stânci suspendată deasupra unui gol; zid sau parte a unei construcţii ieşită în afară, în raport cu baza. – Din fr. surplomb. Trimis de ionel, 29.07.2004. Sursa: DEX 98 surplómbă s. f. plombă Trimis de… … Dicționar Român
tirighie — TIRIGHÍE s.f. Substanţă sedimentară cu aspect sticlos, cu gust acru, rămasă pe pereţii butoaielor după ce s a scos vinul şi folosită în vopsitorie sau pentru acrit mâncărurile; tartru. [var.: (pop.) tireghíe, tirigíe s.f.] – Din ngr. trighía.… … Dicționar Român