strelici

strelici
STRELÍCI s. v. lentigo, pistrui, steluţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

strelíci, strelíci, s.m., adj. (reg.) 1. (s.m.) fluture mic de seară, de culoare vânătă, cu pudră fină pe aripi. 2. (s.m.) pată mică pe piele. 3. (s.m.) pistrui. 4. (s.m.) rotocol de grăsime la suprafaţa unor lichide (mai ales a supei); steluţă. 5. (s.m.; fig.; la pl.; în forma: strilici) sclipire a ochilor. 6. (s.m.; în forma: strelice) picătură. 7. (adj.; în forma: stârlic) pipernicit. 8. (s.m.; în forma: stârlici) numele unui joc de copii.
Trimis de blaurb, 22.01.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • STRELICI — pedites dicuntur sclopetarii Russorum, in quibus praecipuum robur militiae corum consistit: Equites vero omnes sunt ex Boiaris, ut vocant, i. e. Nobilibus. Et quidem in milite Russico laudatur inprimis oboedientia, et laborum tolerantia. Paucis… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • stârlici — STÂRLÍCI s. v. aluniţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  stârlíci s.m. pl. (reg.) pete roşii pe piele; strelici. Trimis de blaurb, 05.10.2008. Sursa: DAR  stîrlíci s.m. – Hematom, purpură. – var. sterlici, strel …   Dicționar Român

  • pistrui — PISTRÚI, ÚIE, pistrui, uie, s.m., adj. 1. s.m. Pată mică, brună sau gălbuie, care se formează pe pielea unor oameni (mai ales sub acţiunea soarelui). 2. adj. (Rar) Pistruiat. – Pistru (reg. pătat < sl.) + suf. ui. Trimis de oprocopiuc,… …   Dicționar Român

  • steluţă — STELÚŢĂ, steluţe, s.f. I. Diminutiv al lui stea (I 1); stelişoară. ♦ fig. Scânteie. II. p. anal. 1. Obiect, desen etc. în formă de stea (mică). ♦ Asterisc. 2. (La pl.) Pastă făinoasă tăiată în formă de stea (care se pune în supă). 3. Cusătură în… …   Dicționar Român

  • streliţ — STRELÍŢ, streliţi, s.m. Pedestraş dintr un corp special de infanterie din vechea Rusie, recrutat dintre orăşeni şi având de obicei funcţii poliţieneşti. – Din rus. streleţ. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  strelíţ s. m., pl.… …   Dicționar Român

  • toksičan — tòksičan prid. <odr. čnī> DEFINICIJA 1. koji sadrži toksine 2. koji je škodljiv, destruktivan, koji je smrtonosan; otrovan [toksične pare] ETIMOLOGIJA lat. toxicus ← grč. toksikós: koji pripada lȗku (tókson); toksikòn phármakon: (dosl.)… …   Hrvatski jezični portal

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”