- stopa
- STOPÁ1, stopéz, vb. I. intranz. (Despre vehicule) A se opri. ♦ tranz. A opri din mers un vehicul. – Din fr. stopper.Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX '98STOPÁ2, stopéz, vb. I. tranz. A repara o ţesătură rărită sau ruptă, imitând modelul ţesăturii, astfel încât să nu se mai distingă locul reparat. – Din fr. stopper.Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX '98STOPÁ vb. a (se) opri. (Maşina stopa brusc.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimestopá (a opri; a repara o ţesătură) vb., ind. prez. 1 sg. stopéz, 3 sg. şi pl. stopeázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA STOP//Á1 stopaéz 1. intranz. (despre vehicule, mecanisme etc.) A se opri din mers. 2. tranz. A face să-şi întrerupă mişcarea. /<fr. stopperTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA STOP//Á2 stopaéz tranz. (ciorapi, tricouri etc.) A repara, prinzând ochiurile scăpate şi oprind deşirarea, destrămarea lor. /<fr. stopperTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSTOPÁ1 vb. I. 1. intr., tr. A (se) opri (o mişcare, o acţiune). ♦ (Despre vehicule) A (se) opri. 2. tr. A opri mingea (cu piciorul la fotbal) sau pucul (la hochei). [cf. fr. stopper, engl. stop].Trimis de LauraGellner, 28.09.2005. Sursa: DNSTOPÁ2 vb. I. tr. A repara fin o stofă ţesând firele rupte. [< fr. stopper].Trimis de LauraGellner, 28.09.2005. Sursa: DNSTOPÁ1 vb. I. intr., tr. a (se) opri (o mişcare, o acţiune). ♢ (despre vehicule) a (se) opri. II. tr. a opri mingea (cu piciorul, la fotbal) sau pucul (la hochei). (< fr. stopper)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNSTOPÁ2 vb. tr. a repara fin o stofă ţesând firele rupte. (< fr. stopper, germ. stoppen)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.