beteală

beteală
BETEÁLĂ s.f. 1. (Adesea fig.) Fir lung de metal auriu sau argintiu. ♦ spec. Podoabă făcută din asemenea fire (pentru mirese). [var.: peteală s.f.] 2. (bot.) Orzoaică-de-baltă (Vallisneria spiralis). [var.: peteálă s.f.] – Din ngr. petálion.
Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX '98

BETEÁLĂ s. (reg.) tel. (beteală miresei).
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

beteálă s. f., g.-d. art. betélii
Trimis de siveco, 02.12.2005. Sursa: Dicţionar ortografic

BETEÁLĂ f. Mănunchi de fire metalice lungi, lucioase (argintii sau aurii), cu care se împodobesc miresele. [G.-D. betelii; Sil. -tea-lă] /<ngr. petali
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

beteálă (-éli), s.f.1. Podoabă din fire de metal auriu (arareori argintiu) pe care miresele şi-o pun în cap. – 2. Mătase de porumb. var. peteală, betea. ngr. πετάλιον "foiţă de aur", de unde lat. med. petalum "lamina aurea in capite Romani pontificis" (Du Cange); probabil încă un detaliu faptul că costumul tipic al ţăranului român imită moda imperială bizantină. După Cihac, II, 685 şi Candrea, din gr. πετάλον, ngr. πετάλι "foaie, petală". Totuşi, chiar Cihac derivă peteală din sl. petalja "nod", ca şi cum ar fi un cuvînt diferit. var. este un sing. refăcut, cf. Byck-Graur 29.
Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • beteálã — s. f., g. d. art. betélii …   Romanian orthography

  • parură — PARÚRĂ, paruri, s.f. 1. Podoabă de lămâiţă (2) şi beteală pe care o pun miresele pe cap. 2. Ansamblu de obiecte de podoabă executate cu aceleaşi motive ornamentale (şi din acelaşi material). – Din fr. parure. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • peteală — PETEÁLĂ s.f. v. beteală. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • regină — REGÍNĂ, regine, s.f. 1. Femeie care deţine prerogativele unui rege, fiind suverana unui regat. 2. Soţie de rege. 3. fig. Ceea ce deţine o poziţie privilegiată, importantă, dominantă, într un anumit domeniu. 4. Compus: regina nopţii = nume dat… …   Dicționar Român

  • sânziană — SÂNZIÁNĂ, sânziene, s.f. I. 1. (bot.; mai ales la pl.) Numele a trei specii de plante erbacee: a) drăgaică; b) (şi în sintagma sânziene albe) plantă erbacee cu frunze lanceolate dispuse în formă de rozetă şi cu flori albe (Galium mollugo); c)… …   Dicționar Român

  • tel — TEL, teluri, s.n. 1. Instrument de sârmă cu mâner folosit în bucătărie pentru a bate albuşul de ou, frişca, crema etc. 2. Resort, arc de sârmă (de oţel) folosit la canapele, somiere, fotolii etc.; drot. ♦ (Rar) Sârmă care susţine şi întăreşte… …   Dicționar Român

  • împetelat — împetelát, împetelátă, adj. (înv.) împodobit cu beteală. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”