stigmat

stigmat
STIGMÁT, stigmate, s.n. 1. Urmă lăsată de ceva; spec. urmă ruşinoasă, semn dezonorant. ♦ spec. (înv.) Marcă, ştampilă, semn care se aplica (cu ajutorul unui fier roşu) pe corpul sclavilor sau al delincvenţilor. ♦ (Rar) Pată de murdărie. 2. (bot.) Partea superioară a pistilului, pe care se prinde şi încolţeşte polenul. 3. Fiecare dintre cele două deschizături ale traheelor (trahee), aşezate pe părţile laterale ale corpului unor insecte, miriapode etc. – Din fr. stigmate, lat. stigma, -atis.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STIGMÁT s. (fig.) pecete. (stigmatul ruşinii.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

STIGMÁT s. v. cicatrice, semn, urmă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

stigmát s. n., pl. stigmáte
Trimis de siveco, 19.08.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

STIGMÁT1 stigmate n. 1) Semn distinctiv imprimat cu un fier roşu pe corpul sclavilor sau al delincvenţilor. 2) Semn dezonorant; pată ruşinoasă. /<lat. stigma, stigmatatis, ngr. stigma, stigmatatos, fr. stigmate
Trimis de siveco, 12.04.2007. Sursa: NODEX

STIGMÁT2 stigmate n. 1) bot. Extremitate superioară a pistilului, unde se reţine şi germinează polenul. 2) zool. Orificiu din regiunea laterală a corpului unor insecte, prin care aerul pătrunde în trahee. /<lat. stigma, stigmatatis, ngr. stigma, fr. stigmate
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

STIGMÁT s.n. 1. Urmă lăsată de o rană, de o plagă; cicatrice. ♦ (fig.) Urmă, semn dezonorant, ruşinos, care nu se şterge. ♦ Urmă lăsată de fierul roşu cu care se înfierau sclavii etc. 2. (bot.) Partea superioară a stilului, pe care se depune polenul; stigmă. 3. Fiecare dintre deschiderile traheelor la arahnide, insecte etc., situate pe părţile laterale ale corpului; stigmă. [pl. -te, -turi. / < fr. stigmate, cf. lat., gr. stigma].
Trimis de LauraGellner, 10.05.2007. Sursa: DN

STIGMÁT s. n. 1. urmă lăsată de o rană, de o plagă; cicatrice. 2. urmă lăsată de fierul roşu cu care se înfierau sclavii, delincvenţii etc. ♢ (fig.) urmă, semn dezonorant, ruşinos, care nu se şterge. 3. (bot.) partea terminală a stilului (IV), pe care se depune polenul; stigmă. 4. fiecare dintre deschiderile traheelor la arahnide, insecte etc., pe părţile laterale ale corpului; stigmă. (< fr. stigmate, lat. stigma)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • stigmát — s. n., pl. stigmáte …   Romanian orthography

  • STIGMAT — stigmatibus …   Abbreviations in Latin Inscriptions

  • stigmat — …   Useful english dictionary

  • WCG RU Preliminaries 2003 — WCG RU Preliminaries  российские отборочные игры за право участия в чемпионате мира по киберспорту. World Cyber Games (сокращено WCG)  это крупнейший мировой чемпионат по компьютерным играм, ежегодно проводимый во многих странах и… …   Википедия

  • stigmate — [ stigmat ] n. m. • 1406; lat. stigmata, plur. de stigma, mot gr. « piqûre, point » I ♦ 1 ♦ Plur. Blessures, cicatrices, marques miraculeuses, disposées sur le corps comme les cinq blessures du Christ. Les stigmates de saint François d Assise.… …   Encyclopédie Universelle

  • pecete — PECÉTE, peceţi, s.f. 1. Placă (de metal) cu mâner sau montată pe un inel, pe a cărei suprafaţă este gravată o monogramă, o emblemă etc. şi care, aplicată pe ceară roşie sau cu tuş pe un act, pe o scrisoare sau pe un colet, dă acestora caracter de …   Dicționar Român

  • pistil — PISTÍL1, pistiluri, s.n. 1. Organ femel de reproducere a plantelor fanerogame, format din ovar, stil şi stigmat. 2. Piesă de sticlă, de porţelan etc. cu care se sfărâmă, se pulverizează, se amestecă sau se freacă în mojar substanţe chimice sau… …   Dicționar Român

  • polenizare — POLENIZÁRE, polenizări, s.f. Acţiunea de a poleniza; fenomen care constă în transportul polenului de pe anterele staminelor pe stigmatul pistilului; polenizaţie. [var.: (rar) polinizáre s.f.] – v. poleniza. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • stigmă — STÍGMĂ, stigme, sf. (biol.) Organit fotosensibil al flagelatelor, în formă de pată roşie lângă corpusculul bazal, care serveşte la orientarea (orienta) animalului spre lumina cea mai potrivită. – Din lat., fr. stigma. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

  • astigmatic — adjective Etymology: a + Greek stigmat , stigma stigma Date: 1849 1. affected with, relating to, or correcting astigmatism 2. showing incapacity for observation or discrimination < an astigmatic fanaticism, a …   New Collegiate Dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”