- sterp
- STERP, STEÁRPĂ, sterpi, -e, adj. 1: (Despre pământ, locuri etc.) Care nu rodeşte (suficient), care nu este productiv; neroditor. ♦ (Despre epoci, ani) În care pământul nu a rodit (suficient); sărac în produse ale pământului. ♦ fig. (Despre privelişti) Fără viaţă, sărac, dezolant. 2. (pop.: despre animale şi plante) Steril (1). ♦ (Despre căsătorii) Din care nu au rezultat copii. 3. fig. Care nu produce nimic, care nu dă nici un rezultat; infructuos, zadarnic, fără conţinut; steril (2). – et. nec.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Sterp ≠ fertil, productiv, roditorTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeSTERP adj. 1. v. steril. 2. (bot.) steril. (Plantă sterpearpă.) 3. nefertil, neproductiv, neroditor, sărac, slab, steril, (rar) nerodnic, sărăcăcios, sec, (Transilv.) macru, (înv.) neproducător, sterpos. (Un sol sterp.) 4. arid, neproductiv, neroditor. (O câmpie, o regiune sterpearpă.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeSTERP adj. v. chircit, degenerat, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, închircit, înţelenit, necultivat, nedesţelenit, nedezvoltat, nefolositor, nelucrat, netrebuincios, neutil, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, sec, secat, sfrijit, uscat, van, zadarnic.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesterp adj. m., pl. sterpi; f. sg. steárpă, pl. stérpeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSTERP steárpă (sterpi, sterpe) 1) (despre sol) Care nu este roditor; neproductiv; arid; steril. 2) (despre fiinţe) Care nu este apt să procreeze; inapt de a reproduce; steril. 3) (despre plante) Care nu produce nici seminţe, nici fructe; steril. 4) fig. Care nu dă nici un rezultat pozitiv; steril. /Orig. nec.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXsterp (-eárpă), adj. – Steril, neroditor. – Mr., megl. sterp. lat. *exstirpus (Puşcariu 1644; Iordan, Dift., 48; Pascu, I, 160; Philippide, II, 641; E. Herzog, ZRPh., XXVI, 732; REW 3072; Rohlfs, Arch. rom., IX, 159; Rosetti, II, 68), cf. alb. šterpe, slov. stirpa, it. de S stirpa, sterpa, streppa, ven. sterpa, friul. sterpe. Der. din gr. στέριφος (Weigand, Jb., XVI, 228; Drăganu, Dacor., II, 616; Diculescu, Elementele, 443; Rohlfs, EWUG, 2059; cf. Cihac, II, 702) este dificilă fonetic, cf. Tiktin. Der. din ngr. στέρφος (Scriban) ar impune o explicaţie pentru alteraţia finală. Der. sterp, s.n. (canal de scurgere la moară), numit aşa pentru că este uscat pînă la funcţionarea morii; sterpar, s.m. (cioban de oi sterpe); sterpătură, s.f. (femelă stearpă); sterpet, s.n. (turmă de oi sterpe); sterpos, adj. (steril); stîrpi (var. înv. sterpi, stărpi), vb. (a lăsa sterp, a steriliza; a avorta, a-şi pierde sarcina; a pierde laptele, a înţărca; a se usca, a deveni arid, a se zvînta; a distruge, a elimina, a smulge din rădăcină); stîrpiciune (var. stîrpăciune, înv. sterpiciune), s.f. (sterilitate; pămînt steril); stîrpie (var. sterpie, stărpie), s.f. (înv., sterilitate); stîrpitură (var. stărpitură), s.f. (avort; avorton; femelă stearpă). – Din rom. provine săs. stirpê.Trimis de blaurb, 21.01.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.