stereoacustică

STEREOACÚSTICĂ s.f. Ramură a acusticii care se cupă cu determinarea (determina) direcţiilor din care vin sunetele. [pr.: -re-o-a-] – Din fr. stéréo-acoustique.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



stereoacústică s. f. (sil. -re-o-a-), g.-d. art. stereoacústicii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



STEREOACÚSTICĂ f. Ramură a acusticii care se ocupă cu studiul sunetelor sub aspectul determinării direcţiei din care pornesc acestea. /<fr. stéréoacustique

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



STEREOACÚSTICĂ s.f. Ramură a acusticii care se ocupă cu determinarea direcţiilor din care vin sunetele. [pron. -re-o-a-, gen. -cii. / cf. fr. stéréoacoustique].

Trimis de LauraGellner, 10.05.2007. Sursa: DN



STEREOACÚSTICĂ s. f. ramură a acusticii care se ocupă cu determinarea direcţiilor din care vin sunetele. (< fr. stéréoacustique)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN