determina

DETERMINÁ, determin, vb. I. tranz. 1. A condiţiona în mod necesar, a servi drept cauză pentru apariţia sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen; a cauza, a pricinui. 2. A fixa (cu precizie); a stabili, a hotărî (o dată, un termen etc.). ♦ spec. A preciza însuşirile unui corp, ale unei plante, ale unui fenomen (în vederea repartizării acestora în categorii). ♦ spec. A calcula, a deduce pe baza unor date. 3. A face ca cineva să ia o anumită hotărâre. 4. (Despre cuvinte sau propoziţii) A preciza sensul altui cuvânt sau altei propoziţii. Adverbele determină verbele pe care le însoţesc. – Din fr. déterminer, lat. determinare.

Trimis de IoanSoleriu, 19.10.2007. Sursa: DEX '98



DETERMINÁ vb. 1. v. stârni. 2. v. provoca. 3. v. impulsiona. 4. v. condiţiona. 5. v. decide. 6. v. decide. 7. v. calcula. 8. a defini, a preciza, a stabili, (înv.) a mărgini, a răspica. (A determina proprietăţile metalelor.) 9. v. stabili. 10. a fixa, a hotărî, a preciza, a stabili, a statornici, (înv.) a defige, a însemna, a statori. (Au determina un nou termen pentru ...) 11. v. complini.

Trimis de siveco, 18.10.2007. Sursa: Sinonime



determiná vb., ind. prez. 1 sg. detérmin, 3 sg. şi pl. detérmină

Trimis de siveco, 06.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



A DETERMINÁ detérmin tranz. 1) A face să se producă în mod necesar; a provoca; a genera. 2) (timp, date, termene etc.) A fixa printr-o înţelegere prealabilă; a stabili; a hotărî. 3) (corpuri, plante etc.) A stabili (pe baza trăsăturilor specifice) ca aparţinând la o clasă sau la o specie; a identifica. 4) A stabili cu exactitate; a preciza; a defini; a delimita. determina sensul unui cuvânt. 5) (cuvinte, propoziţii) A preciza în calitate de determinativ; a explica. 6) A face să ia o decizie; a hotărî; a decide. /<fr. déterminer, lat. determinare

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



DETERMINÁ vb. I. tr. 1. A fi cauza imediată a unui fenomen sau proces, a unui lucru; a condiţiona, a cauza. 2. A stabili cu precizie; a lămuri, a preciza. ♦ A deduce; a calcula (pe baza unor date anumite). 3. A hotărî la ceva, a convinge, a decide (pe cineva). 4. A preciza, a lămuri sau a restrânge sensul unui cuvânt, al unei propoziţii. [P.i. detérmin şi determín. / < fr. déterminer, it., lat. determinare].

Trimis de LauraGellner, 13.05.2006. Sursa: DN



DETERMINÁ vb. tr. 1. a fi cauza imediată a unui fapt, fenomen sau proces; a condiţiona, a cauza. 2. a stabili cu precizie (o dată un termen). ♢ a calcula (pe baza unor date). 3. a convinge, a decide la ceva. 4. a preciza, a lămuri sau a restrânge sensul unui cuvânt, al unei propoziţii. 5. (mat., fiz.) a afla valoarea unei mărimi; a măsura. (< fr. déterminer, lat. determinare)

Trimis de raduborza, 09.10.2007. Sursa: MDN