- spânz
- SPÂNZ, spânzi, s.m. Plantă erbacee toxică cu rizomul gros şi ramificat în numeroase fibre lungi, cu frunze palmate, cu florile roşii aplecate în jos, care se foloseşte în medicină (Helleborus purpurescens). [var.: (reg.) spânţ s.m.] – et. nec.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SPÂNZ s. (bot.) 1. (Helleborus) (rar) elebor. 2. (Helleborus purpurescens) (reg.) bojoţei (pl.), boşuţă, cucurig, poranici, barba-lupului, coada-popii, coaiele-popii (pl.), iarba-nebunilor, iarbă-stearpă, ochiul-boului, ouăle-popii (pl.), păduchii-popii (pl.). 3. (Helleborus niger) (reg.) boz, bozăţel, bujorei (pl.), cutcurig, ruscuţă, strigoaie, iarba-nebunilor, iarbă-strănutătoare, iarbă-şerpească, trandafir-de-iarnă.Trimis de siveco, 25.04.2007. Sursa: Sinonimespânz s. m., pl. spânjiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSPÂN//Z spânzji m. Plantă erbacee otrăvitoare cu tulpina erectă, bifurcată, cu frunze lungi, peţiolate, şi cu flori verzi-purpurii, al cărei rizom este folosit în scopuri medicinale; elebor. /<sl. sprejiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXspînz s.m. – 1. O anumită boală la cai. – 2. Elebor (Helleborus purpurascens, H. Odorus). – Mr. spingiu. var. spînţ. lat. spongia, de unde sp. espundia "rană la cai" (REW 8173), cf. şi germ. Schwamm "burete" şi "tumoare", logud. ispundzola "boală a cailor". Numele plantei se explică prin folosirea ei ca remediu al bolii. Pentru rezultatul ong › îng, cf. lîngă, adînc; iar pentru modificarea finalei, cf. rezultatul spaniol espundia (Corominas, II, 400-1), şi lat. axungia › rom. osînză. alb. spëndër considerat cîteodată ca etimon al rom. (Rosetti, II, 122), pare să provină dintr-un pl. n. *spînzuri. După Cihac, II, 357, în loc de *sprînz › sl. prąziti "a se destinde"; după Byhan 333, dintr-un sl. sŭpręzi, cf. sb., slov. sprež "spînz" (cf. împotrivă Tiktin). După Pascu, I, 171, dintr-un tracic *spenzus, legat de gr. σπλήν. – Der. spînzui, vb. (a trata caii bolnavi cu spînz). Din rom. provin rut. spyndz, spin(d)z (Miklosich, Wander., 19; Candrea, Elemente, 406) şi, după sursa menţionată, alb.Trimis de blaurb, 10.01.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.