- spulberătură
- SPULBERĂTÚRĂ, spulberături, s.f. (Rar) Zăpadă, praf, frunze etc. spulberate de vânt; p. ext. lucruri împrăştiate, răspândite în toate părţile. – Spulbera + suf. -ătură.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SPULBERĂTÚRĂ s. v. dumbeţ.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimespulberătúră s. f., g.-d. art. spulberătúrii; pl. spulberătúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.