- sprintenime
- sprinteníme s.f. (înv.; cu sens colectiv) trupe înarmate cu arme uşoare.Trimis de blaurb, 12.01.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
sprintenime
Look at other dictionaries:
sprinten — SPRÍNTEN, Ă, sprinteni, e, adj. (Despre fiinţe; adesea adverbial) Care se mişcă repede şi cu uşurinţă; vioi, iute; (despre mişcări, acţiuni ale fiinţelor) care arată vioiciune, iuţeală. ♢ expr. Sprinten la minte = inteligent, deştept. ♦ fig.… … Dicționar Român
