spondil

spondil
SPONDÍL, spondili, s.m. (La pl.) Gen de lamelibranhiate cu cochilia formată din două valve inegale şi cu două urechiuşe; (şi la sg.) animal care face parte din acest gen. – Din fr. spondyle.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

spondíl (zool.) s. m., pl. spondíli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SPONDÍL s.m. 1. Gen de moluşte marine comestibile, înrudite cu stridia. 2. Gen de coleoptere cu coarne lungi. // s.n. Vertebră. [< fr. spondyle, cf. gr. spondylos – vertebră].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

SPONDIL- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia "(referitor la) coloana vertebrală", "vertebră", "vertebral". [var. spondilo-. / < fr. spondylo-, it. spondilo-, cf. gr. spondylos].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

SPONDÍL1 s. m. 1. veche denumire a vertebrelor. 2. gen de moluscă bivalvă, comestibilă, înrudită cu stridia, fixată pe rocile din mările calde. 3. gen de coleoptere cu coarne lungi. (< fr. spondyle, lat. spondylus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

SPONDIL2(O)-, -SPONDÍL, -SPONDILÍE elem. "coloana vertebrală", "vertebră". (< fr. spondyl/o/-, -spondyle, -spondylie, cf. lat. spondylus, gr. spondylos)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • spondilo — v. spondil . Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”