- spondil
- SPONDÍL, spondili, s.m. (La pl.) Gen de lamelibranhiate cu cochilia formată din două valve inegale şi cu două urechiuşe; (şi la sg.) animal care face parte din acest gen. – Din fr. spondyle.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98spondíl (zool.) s. m., pl. spondíliTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSPONDÍL s.m. 1. Gen de moluşte marine comestibile, înrudite cu stridia. 2. Gen de coleoptere cu coarne lungi. // s.n. Vertebră. [< fr. spondyle, cf. gr. spondylos – vertebră].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNSPONDIL- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia "(referitor la) coloana vertebrală", "vertebră", "vertebral". [var. spondilo-. / < fr. spondylo-, it. spondilo-, cf. gr. spondylos].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNSPONDÍL1 s. m. 1. veche denumire a vertebrelor. 2. gen de moluscă bivalvă, comestibilă, înrudită cu stridia, fixată pe rocile din mările calde. 3. gen de coleoptere cu coarne lungi. (< fr. spondyle, lat. spondylus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNSPONDIL2(O)-, -SPONDÍL, -SPONDILÍE elem. "coloana vertebrală", "vertebră". (< fr. spondyl/o/-, -spondyle, -spondylie, cf. lat. spondylus, gr. spondylos)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.