spoi

spoi
SPOÍ, spoiesc, vb. IV. tranz. 1. A acoperi o suprafaţă cu un strat subţire de var; a vărui. 2. A acoperi un vas sau un obiect de metal cu un strat subţire dintr-un metal protector. ♦ refl. fig. A-şi însuşi în mod superficial maniere civilizate, noţiuni de cultură etc. a se ciopli. 3. A unge (pe deasupra). ♦ (peior.) A (se) farda. – Din sl. supojiti.
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

SPOÍ vb. 1. v. vărui. 2. v. cositori.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SPOÍ vb. v. arginta, auri, farda, lipi, machia, murui, polei, sufla, vopsi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

spoí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. spoiésc, imperf. 3 sg. spoiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. spoiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SPO//Í spoiiésc tranz. 1) (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un metal inoxidabil (în scop protector sau/şi decorativ); a polei; a sufla; a metaliza. spoi cu cositor. 2) rar A acoperi cu (un strat subţire de) var; a vărui. 3) (corpuri) A unge pe deasupra cu ou sau cu grăsime (pentru înfrumuseţare). 4) iron. A da cu fard; a farda; a sulimeni. /<sl. supojiti
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE SPO//Í mă spoiiésc intranz. (despre persoane) A-şi însuşi unele elemente superficiale de cultură. /<sl. supojiti
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

spoí (-oésc, -ít), vb. – 1. A vărui, a da cu var pereţii. – 2. A cositori, a acoperi un vas cu un metal protector. – 3. A mîzgăli, a boi, a unge, a mînji. – 4. (refl.) A se boi, a se farda, a se sulemeni. – 5. (refl.) A se cizela, a se rafina, a se civiliza. sl. spoiti "a lipi" (Cihac, II, 358; Conev 63), cf. sb. spojiti "a cositori". – Der. spoială, s.f. (văruit, spoit; cositorit; superficialitate, lustru fără consistenţă); spoi, s.n. (fard, pictură); spoit, s.n. (văruit; cositorit; zugrăveală); spoitor, s.m. (cel care spoieşte; piatră acră; vineţea, Centaurea moschata); spoitoreasă, s.f. (chivuţă).
Trimis de blaurb, 12.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • spoí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. spoiésc, imperf. 3 sg. spoiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. spoiáscã …   Romanian orthography

  • Spoiler — Spoi|ler 〈m. 3〉 1. 〈Kfz〉 Blech , Kunststoff od. Gummiwulst am Heck od. an der Front von Autos zur Verbesserung der Bodenhaftung u. zur Verringerung des Luftwiderstandes 2. 〈Flugw.〉 zur Änderung der Strömungsverhältnisse an Flugzeugtragflächen… …   Universal-Lexikon

  • spoiler — spoi·ler s.m.inv. ES ingl. {{wmetafile0}} 1. TS autom. struttura rigida applicata alla parte anteriore o posteriore della carrozzeria per deviare, durante la marcia, il flusso dell aria e migliorare così l aderenza al suolo o l aerodinamicità del …   Dizionario italiano

  • Spoiler — Spoi·ler [ ʃpɔylɐ, sp ] der; s, ; eine Vorrichtung besonders am Heck eines Autos, die es beim schnellen Fahren besser zum Boden hin drücken soll || K: Frontspoiler, Heckspoiler …   Langenscheidt Großwörterbuch Deutsch als Fremdsprache

  • Spoiler — Spoi|ler 〈m.; Gen.: s, Pl.: 〉 1. 〈Kfz〉 Luftleitblech am Heck von Autos zur Verbesserung der Bodenhaftung 2. zur Änderung der Strömungsverhältnisse an Flugzeugtragflächen dienende Klappe [Etym.: engl., eigtl. »Plünderer«; zu spoil »rauben«] …   Lexikalische Deutsches Wörterbuch

  • Spoiler — Spoi|ler [ ʃpɔy..., sp...] der; s, <aus gleichbed. engl. spoiler zu to spoil »(Luftwiderstand) vermindern«, eigtl. »verderben«, dies über altfr. espoillier aus lat. spoliare, vgl. ↑spoliieren>: 1. die aerodynamischen Eigenschaften günstig… …   Das große Fremdwörterbuch

  • spoiler — spoi|ler sb., en, e, ne (klap e.l. som ændrer luftstrømmen omkring fx en flyvinge el. en bil) …   Dansk ordbog

  • Spoiler — Spoi|ler [ʃp... , auch sp... ], der; s, <amerikanisch> (Luftleitblech) …   Die deutsche Rechtschreibung

  • spoială — SPOIÁLĂ, spoieli, s.f. Faptul de a (se) spoi; spoit1, văruială. ♦ (concr.) Strat protector cu care se acoperă suprafaţa unui obiect. ♦ fig. Însuşire superficială a unor maniere civilizate, a unor noţiuni de cultură etc.; pospăială. ♦ (peior.)… …   Dicționar Român

  • spoit — SPOÍT1 s.n. Faptul de a (se) spoi. – v. spoi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SPOÍT2, Ă, spoiţi, te, adj. 1. Acoperit cu un strat subţire de var; văruit. 2. (Despre obiecte, vase metalice) Acoperit cu un strat subţire de metal …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”