belciugat

BELCIUGÁT, -Ă, belciugaţi, -te, adj. (pop.; despre coarnele animalelor) Încârligat, încovoiat (în formă de spirală). – Belciug + suf. -at.

Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX '98



belciugát adj. m., pl. belciugáţi; f. sg. belciugátă, pl. belciugáte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BELCIUGÁ//T belciugattă (belciugatţi, belciugatte) (despre coarnele animalelor) Care este încovoiat (în formă de belciug); adus unul spre altul. /belciug + suf. belciugatat

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX