sociativ

sociativ
SOCIATÍV, -Ă, sociativi, -e, adj. (Despre complemente circumstanţiale) Care arată fiinţa sau lucrul ce însoţeşte subiectul sau complementul direct în săvârşirea unei acţiuni. [pr.: -ci-a-] – Din fr. sociatif.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

sociatív adj. m. (sil. -ci-a-), pl. sociatívi; f. sg. sociatívă, pl. sociatíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SOCIATÍV sociativă (sociativi, sociative) (despre complemente circumstanţiale) Care arată fiinţa sau lucrul ce însoţeşte subiectul sau complementul direct în săvârşirea unei acţiuni. /<fr. sociatif
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SOCIATÍV, -Ă adj. Complement circumstanţial sociativ = complement circumstanţial care arată fiinţa sau lucrul care însoţeşte subiectul sau complementul direct în săvârşirea unei acţiuni. [< fr. sociatif, cf. lat. sociare – a asocia].
Trimis de LauraGellner, 24.04.2007. Sursa: DN

SOCIATIV, -Ă adj. complement circumstanţial sociativ = complement care arată fiinţa sau lucrul care însoţeşte subiectul ori complementul direct în realizarea unei acţiuni; propoziţie sociativă = propoziţie circumstanţială care îndeplineşte în frază rol de complement circumstanţial sociativ. (< fr. sociatif)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • sociatív — adj. m. (sil. ci a ), pl. sociatívi; f. sg. sociatívã, pl. sociatíve …   Romanian orthography

  • Böhmische Sprache — (von den Böhmen selbst Czechische Sprache genannt), ist eine der 4 Sprachen, welche die nordwestliche Gruppe des Slawischen Sprachstammes bilden, u. wird unter den mittleren u. unteren Ständen des inneren Böhmens, Mährens u. Oberungarns von den… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • cu — prep. 1. Introduce un atribut sau un nume predicativ; a) indică asocierea: casă cu livadă; b) indică conţinutul: pahar cu bere; c) indică o posesiune sau posesorul: maşinuţă cu motor; d) indică o dependenţă, o legătură: rudă cu mine; e) indică o… …   Dicționar Român

  • disociativ — DISOCIATÍV, Ă, disociativi, e, adj. Care disociază. [pr.: ci a ] – Disocia(t) + suf. iv. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX 98  Disociativ ≠ asociativ Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  disociatív adj. → sociativ Trimis… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”