snamenie

SNAMÉNIE, snamenii, s.f. (reg.) Fiinţă (imaginară) urâtă şi rea; iazmă. [var.: znaménie s.f.] – cf. scr. z n a m e n j e "semn".

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



snaménie s. f. (sil. -ni-e), art. snaménia (sil. -ni-a), g.-d. art. snaméniei; pl. snaménii, art. snaméniile (sil. -ni-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic