- slugar
- SLUGÁR slugară (slugari, slugare) rar. (despre persoane şi despre manifestările lor) Care vădeşte umilinţă; lipsit de demnitate; servil; slugarnic. /slugă + suf. slugararTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.
slugar
Look at other dictionaries:
slugăresc — SLUGĂRÉSC, EÁSCĂ, slugăreşti, adj. (Rar) De slugă, al slugilor. – Slugar (înv. slugă < bg. ) + suf. esc. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SLUGĂRÉSC adj. v. servil, slugarnic, supus, umil. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
slugăreşte — adv. (Rar) în chip josnic, servil. – Slugar (înv. slugă < bg.) + suf. eşte. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SLUGĂRÉŞTE adv. v. servil, slugarnic. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
slugări — SLUGĂRÍ, slugăresc, vb. IV. 1. intranz. A munci ca slugă la un stăpân; a argăţi, a sluji, a slugărnici. ♦ fig. A fi servil faţă de cineva; a se înjosi, a se umili. 2. tranz. A servi pe cineva, stând în preajma lui (executându i cu umilinţă… … Dicționar Român
slugarnic — SLUGÁRNIC, Ă, slugarnici, ce, adj. (Despre oameni) Care are o atitudine umilă, lipsită de demnitate faţă de cei pe care îi slujeşte sau de care depinde; (despre manifestări ale oamenilor) care decurge dintr o astfel de atitudine; servil. – Slugar … Dicționar Român
slugă — SLÚGĂ, slugi, s.f. I. 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia, fiind retribuită în bani sau în natură. ♢ expr. (înv.) Sluga dumitale (sau dumneavoastră), formulă de salut sau de răspuns la salut. ♦ fig … Dicționar Român
slugărie — SLUGĂRÍE s.f. 1. Faptul de a slugări; condiţie de slugă; slugărit. 2. fig. Lipsă de demnitate; servilism, slugărnicie, ploconeală. – Slugar (înv. slugă < bg.) + suf. ie. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SLUGĂRÍE s. v.… … Dicționar Român
