sireap — SIREÁP, Ă, sirepi, e, adj. 1. (Despre cai) Iute, năvalnic, greu de stăpânit; sălbatic. 2. (reg.; în sintagma) Floare sireapă = semn alb pe care îl au unii cai în frunte. [var. : (reg.) sirép, sireápă, adj.] – Din sl. sverĕpŭ. Trimis de… … Dicționar Român
sireáp — adj. m., pl. sirépi; f. sg. sireápã, pl. sirépe … Romanian orthography
sălbătici — SĂLBĂTICÍ, sălbăticésc, vb. IV. 1. refl. (Despre animale) A deveni sălbatic. 2. refl. (Despre plantaţii, terenuri etc.) A se părăgini. 3. refl. (Despre locuri, ţinuturi) A deveni sălbatic, pustiu, nelocuit, inaccesibil. 4. refl. (Despre oameni) A … Dicționar Român