sincronizator

SINCRONIZATÓR, sincronizatoare, s.n. 1. Aparat cu care se pune în concordanţă pelicula cinematografică pe care este imprimată imaginea cu banda sonoră corespunzătoare. 2. Ansamblu de dispozitive folosit pentru sincronizarea automată a maşinilor sincrone. – Sincroniza + suf. -tor (după fr. synchroniseur).

Trimis de IoanSoleriu, 24.07.2004. Sursa: DEX '98



sincronizatór s. n., pl. sincronizatoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SINCRONIZAT//ÓR sincronizatoroáre n. Aparat sau dispozitiv pentru sincronizarea automată a unor procese sau operaţii tehnice. /a sincroniza + suf. sincronizatortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SINCRONIZATÓR s.n. 1. Aparat cu care se pune în concordanţă pelicula cinematografică care conţine imaginea cu aceea care conţine partea sonoră. 2. (mec.) Dispozitiv care are rolul de a egaliza vitezele periferice ale pinioanelor cutiei de viteze, uşurând astfel schimbarea lină a vitezelor. [< sincroniza + -tor, după fr. synchroniseur].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



SINCRONIZATÓR s. n. 1. sincronizeză. 2. ansamblu de dispozitive pentru sincronizarea automată a maşinilor sincrone. ♢ dispozitiv care are rolul de a egaliza vitezele periferice ale pinioanelor cutiei de viteze. (după fr. synchroniseur)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN