sibilant

sibilant
SIBILÁNT, -Ă, sibilante, adj. (În sintagmele) Consoană sibilantă sau sunet sibilant (şi substantivat, f.) = consoană articulată prin apropierea vârfului limbii de alveola superioară; consoană şuierătoare sau siflantă. – Din fr. sibilant.
Trimis de LauraGellner, 22.07.2004. Sursa: DEX '98

SIBILÁNT adj. (fon.) siflant, şuierător. (Consoană sibilant; sunet sibilant.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

sibilánt adj. n.; adj. f., s. f. sibilántă; pl. n. şi f. sibilánte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SIBILÁN//T sibilanttă (sibilantţi, sibilantte) şi substantival (despre sunete consonante) Care se articulează cu o uşoară şuierătură; siflant. /<fr. sibilant
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SIBILÁNT, -Ă adj. Şuierător, siflant. ♦ Consoană sibilantă (şi s.f. ) = consoană şuierătoare sau siflantă. [< fr. sibilant].
Trimis de LauraGellner, 16.04.2007. Sursa: DN

SIBILÁNT, -Ă adj., s. f. siflant(ă). (< fr. sibilant)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?
Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • sibilant — sibilant, ante [ sibilɑ̃, ɑ̃t ] adj. • 1819; lat. sibilans, p. prés. de sibilare « siffler » ♦ Méd. Qui produit un sifflement. Râle sibilant. ● sibilant, sibilante adjectif (latin sibilans, antis, de sibilare, siffler) Qui produit un sifflement.… …   Encyclopédie Universelle

  • Sibilant — Sib i*lant, a. [L. sibilans, antis, p. pr. of sibilare to hiss: cf. F. sibilant.] Making a hissing sound; uttered with a hissing sound; hissing; as, s, z, sh, and zh, are sibilant elementary sounds. n. A sibiliant letter. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • sibilant — sibilant, ante (si bi lan, lan t ) adj. Terme didactique. Qui a le caractère d un sifflement.    Terme de médecine. Râle sibilant, râle qu on entend dans la bronchite, et qui dépend de l obstruction des petites bronches par un liquide visqueux ;… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • sibilant — sibìlant (sibilȁnt) m <G mn nātā> DEFINICIJA fon. piskavi konsonant (c, z, s); piskavac ETIMOLOGIJA lat. sibilans ← sibilare: šištati ≃ sibilus: šištanje …   Hrvatski jezični portal

  • sibilant — ► ADJECTIVE 1) making or characterized by a hissing sound. 2) Phonetics (of a speech sound) sounded with a hissing effect, for example s, sh. ► NOUN Phonetics ▪ a sibilant speech sound. DERIVATIVES sibilance noun. ORIGIN fro …   English terms dictionary

  • sibilant — [sib′ə lənt] adj. [L sibilans < sibilare, to hiss] 1. having or making a hissing sound 2. Phonet. articulated with such a sound, as (s), (z), (sh), (zh), (ch), and (j) n. a sibilant consonant: a type of fricative sibilance n. sibilancy n. pl.… …   English World dictionary

  • sibilant — (adj.) 1660s, from L. sibilantem (nom. sibilans), prp. of sibilare to hiss, whistle, possibly of imitative origin (Cf. Gk. sizein to hiss, Lett. sikt to hiss, O.C.S. svistati to hiss, whistle ). The noun meaning speech sound having a hissing… …   Etymology dictionary

  • sibilant — Hissing or whistling in character; denoting a form of rhonchus. [L. sibilans ( ant ), pres. p. of sibilo, to hiss] * * * sib·i·lant sib ə lənt adj having, containing, or producing the sound of or a sound resembling that of the s or sh in sash… …   Medical dictionary

  • sibilant — I. adjective Etymology: Latin sibilant , sibilans, present participle of sibilare to hiss, whistle, of imitative origin Date: 1669 having, containing, or producing the sound of or a sound resembling that of the s or the sh in sash < a sibilant… …   New Collegiate Dictionary

  • sibilant — I UK [ˈsɪbɪlənt] / US adjective linguistics formal making a sound like the letters s or sh a sibilant whisper II UK [ˈsɪbɪlənt] / US noun [countable] Word forms sibilant : singular sibilant plural sibilants linguistics one of the sibilant speech… …   English dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”