înconjura — ÎNCONJURÁ, încónjur, vb. I. tranz. 1. A face ocolul unui lucru; al unui loc. ♦ A fi aşezat, a sta de jur împrejurul (unei fiinţe sau al unui lucru); a încercui. ♦ A încercui cu forţe armate; a împresura, a asedia. ♦ refl. A aduna în jurul său, a… … Dicționar Român
împrejmuire — ÎMPREJMUÍRE, împrejmuiri, s.f. 1. Acţiunea de a împrejmui; împrejmuit1. 2. (concr.) Îngrăditură; gard. 3. (înv.) Împrejurime. – v. împrejmui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Împrejmuire ≠ dezgrădire Trimis de siveco, 03.08.2004.… … Dicționar Român
închide — ÎNCHÍDE, închíd, vb. III. 1. tranz. A mişca (din balamale) o uşă, o fereastră, un capac etc. pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare. ♦ A încuia cu cheia, cu zăvorul. ♦ A acoperi, a astupa deschizătura unui spaţiu, a unei încăperi. 2. tranz … Dicționar Român
îngrădi — ÎNGRĂDÍ, îngrădesc, vb. IV. 1. tranz. A împrejmui un teren (cu gard, cu uluci, cu zid etc.); p. ext. a hotărnici. ♦ refl. fig. A se pune la adăpost, a se apăra cu ajutorul cuiva sau a ceva. 2. tranz. fig. A pune limite, a stăvili. 3. refl. recipr … Dicționar Român
ocoli — OCOLÍ, ocolesc, vb. IV. 1. tranz. şi intranz. A străbate o distanţă făcând un ocol; a merge de jur împrejur, a înconjura. ♦ (pop.) A cutreiera, a colinda. ♦ tranz. A evita să atingi sau să loveşti pe cineva sau ceva, ferindu te într o parte,… … Dicționar Român
împrejmuit — ÎMPREJMUÍT1 s.n. Faptul de a împrejmui; împrejmuire (1). – v. împrejmui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMPREJMUÍT2, Ă, împrejmuiţi, te, adj. (Despre locuri, terenuri etc.) Care este închis de jur împrejur (cu gard); îngrădit. – v … Dicționar Român
desprejmui — DESPREJMUÍ, desprejmuiesc, vb. IV. tranz. A scoate, a desfiinţa împrejmuirea unei curţi, a unui loc etc. – Des1 + [îm]prejmui (împrejmui). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A desprejmui ≠ a împrejmui, a îngrădi Trimis de siveco,… … Dicționar Român
tivi — TIVÍ, tivesc, vb. IV. tranz. A face, a coase un tiv. ♦ fig. A mărgini, a împrejmui (cu un chenar, cu o dungă de altă culoare). – Din tiv. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TIVÍ vb. (pop.) a refeca, (reg.) a rupturi, a tigheli, (prin… … Dicționar Român
împrejmuitor — ÎMPREJMUITÓR, OÁRE, împrejmuitori, oare, adj. Care împrejmuieşte. ♦ Înconjurător. [pr.: mu i ] – Împrejmui + suf. tor. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎMPREJMUITÓR adj. înconjurător, (rar) ţărmuitor. (Un gard împrejmuitor.) Trimis… … Dicționar Român
ţărcui — ŢĂRCUÍ, ţărcuiesc, vb. IV. tranz. 1. A adăposti, a închide vitele, oile într un ţarc (1). 2. p. gener. A împrejmui, a îngrădi. – Ţarc + suf. ui. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŢĂRCUÍ vb. v. împrejmui, închide, înconjura, îngrădi … Dicționar Român
