sfacel

SFACÉL, sfacele, s.n. (med.) Porţiune de ţesut mortificat care se detaşează de ţesuturile sănătoase învecinate şi se elimină. – Din fr. sphacèle.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



sfacél s. n., pl. sfacéle

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SFACÉL s.n. (med.) Fragment de ţesut necrozat în curs de liză purulentă. [< fr. sphacèle, cf. gr. sphakelos – cangrenă].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



SFACÉL s. n. 1. cangrenă uscată în leziunile traumatice întinse sau în organele care degenerează prin ischemie. 2. boală a trunchiului sau a ramurilor arborilor care produce uscarea acestora. (< fr. sphacèle)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN