- sergent
- SERGÉNT, sergenţi, s.m. 1. Grad inferior în armată sau în poliţie, imediat superior gradului de caporal; persoană care poartă acest grad. ♢ Sergent-major = grad militar superior sergentului şi inferior plutonierului, primul grad de subofiţer; persoană care are acest grad. 2. (În trecut) Gardist (1); gardian. – Din fr. sergent.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98SERGÉNT s. gardian, (pop.) gardist, vardist, (înv.) zapciu, (arg.) scatiu, sticlete. (sergent de stradă.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimesergént s. m., pl. sergénţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSERGÉN//T sergentţi m. 1) Militar cu grad imediat superior caporalului. 2) : sergent de stradă slujbaş la poliţie cu misiunea de a menţine ordinea publică pe străzile unui oraş; gardist. /<fr. sergent, germ. SergeantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSERGÉNT s.m. Grad inferior în armată sau în miliţie, mai mare decât cel de caporal; militar care are acest grad. ♦ Sergent-major = grad militar superior sergentului şi inferior plutonierului, primul grad de subofiţer. [< fr. sergent].Trimis de LauraGellner, 15.04.2007. Sursa: DNSERGÉNT s. m. grad militar superior celui de caporal. o sergent -major = primul grad militar acordat subofiţerilor. (< fr. sergent)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.