- sepulcru
- SEPÚLCRU, sepulcre, s.n. (livr.) Mormânt. – Din fr. sépulcre.Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98sepúlcru s. n., art. sepúlcrul; pl. sepúlcreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSEPÚLCR//U sepulcrue n. Loc unde este înmormântat corpul unui decedat; mormânt. /<fr. sépulcre, lat. sepulcrumTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSEPÚLCRU s.n. (Latinism) Mormânt. [< lat. sepulcrum].Trimis de LauraGellner, 15.04.2007. Sursa: DNSEPÚLCRU s. n. mormânt. (< lat. sepulcrum)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.