semiotic — SEMIÓTIC, Ă, semiotici, ce, s.f., adj. I. s.f. 1. Semiologie (2). 2. Ramură a logicii simbolice (matematice) care se ocupă cu studiul general al semnelor. II. adj. Referitor la semiotică (I), de semiotică. [pr.: mi o ] – Din fr. sémiotique.… … Dicționar Român
semiotică — SEMIÓTICĂ s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul general al semnelor întrebuinţate în cadrul vieţii sociale. Trimis de 7anca c, 13.09.2007. Sursa: DLRC SEMIÓTICĂ s. 1. semiologie. (semiotică este ştiinţa semnelor în societate.) 2. (med.)… … Dicționar Român
semnificant — SEMNIFICÁNT, semnificanţi, s.m. (lingv.) Realizare materială a semnului lingvistic, complex sonor care constituie suportul unui sens. – Din fr. signifiant (după semn, (semn) semnificare). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român