semiconsoană

SEMICONSOÁNĂ, semiconsoane, s.f. Sunet intermediar între vocală şi consoană, cu însuşiri comune amândurora; semiconsonantă; semivocală. – Din fr. semi-consonne.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



SEMICONSOÁNĂ s. v. semivocală.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



semiconsoánă s. f. , pl. semiconsoáne

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SEMICONSOÁN//Ă semiconsoanăe f. Sunet intermediar între consoană şi vocală; semivocală. /<fr. semi-consonne

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SEMICONSOÁNĂ s.f. Semivocală; semiconsonantă. [cf. fr. semi-consonne].

Trimis de LauraGellner, 12.04.2007. Sursa: DN



SEMICONSOÁNĂ s. f. semivocală; semiconsonantă. (< fr. semi-consonne)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN