- seif
- SÉIF, seifuri, s.n. Dulap sau ladă de fier în care se păstrează, de obicei într-o instituţie bancară, bani, hârtii şi obiecte de valoare; casă de bani. ♦ Încăpere specială, bine asigurată (la arhive sau la biblioteci publice), în care se păstrează manuscrise, documente şi alte obiecte de valoare. [var.: safé, saféu, sef s.n.] – Din engl. safe.Trimis de LauraGellner, 18.08.2006. Sursa: DEX '98SEIF s. casă de bani.Trimis de siveco, 18.08.2006. Sursa: Sinonimeseif s. n., pl. séifuriTrimis de siveco, 18.08.2006. Sursa: Dicţionar ortograficSEIF seifuri n. 1) Dulap sau ladă specială în care se păstrează bani, hârtii de valoare, documente, obiecte de preţ; casă. 2) Încăpere, special amenajată, în care se află asemenea dulapuri. [Monosilabic] /<engl. safeTrimis de siveco, 18.08.2006. Sursa: NODEXSEIF s.n. Casă de bani. ♦ Încăpere bine asigurată folosită pentru păstrarea banilor, a hârtiilor şi a obiectelor de valoare. [pron. seif, var. safe, safeu, sef s.n. / < engl. safe].Trimis de LauraGellner, 18.08.2006. Sursa: DNSEIF s. n. casă de bani. ♢ încăpere bine asigurată, pentru păstrarea banilor, a hârtiilor şi a obiectelor de valoare. (< engl. safe)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.