- secvenţă
- SECVÉNŢĂ, secvenţe, s.f. 1. Succesiune de fenomene fizice sau ordinea de variaţie în timp a mărimilor unui sistem. 2. Şir de imagini sau de scene dintr-un film, care formează un anumit episod. ♦ fig. Serie de fapte, de evenimente, de stări etc., care se succedă într-o anumită ordine şi formează un tot unitar. – Din fr. séquence. cf. it. s e q u e n z a.Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98secvénţă s. f., g-d. art. secvénţei; pl. secvénţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSECVÉNŢ//Ă secvenţăe f. 1) Serie de fapte care se succedă într-o anumită ordine şi formează un tot unitar. 2) Serie de imagini care formează un episod cinematografic. /<fr. séquence, lat. sequentia, it. sequenzaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSECVÉNŢĂ s.f. 1. Serie de fapte, de scene sau de note muzicale consecutive. ♦ Şir de imagini sau de scene care formează o unitate într-un film. 2. Imn religios în proză, care se cânta la anumite sărbători catolice. [< fr. séquence, it. sequenza, cf. lat. sequentia < sequi – a urma].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNSECVÉNŢĂ s. f. 1. succesiune de fenomene fizice; ordinea de variaţie în timp a mărimilor unui sistem. 2. şir de imagini sau de scene dintr-un film care formează o unitate. ♢ (fig.) serie de fapte, evenimente, stări etc. care se succedă într-o anumită ordine, formând un tot. 3. (muz.) transpunere, riguroasă sau liberă, pe alte teme a unei structuri melodice sau armonice; progresie (2). ♢ gen de cântări în muzica bisericească medievală care foloseau acest procedeu. (< fr. séquence, it. sequenza, lat. sequentia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.