scăldător

scăldătór, scăldătoáre, s.m., f. şi n. 1. (s.f.; pop.) scăldare, îmbăiere; baie. 2. (s.f.; înv. şi pop.) apă în care se scaldă cineva; apa din cristelniţă în care se scufundă copilul când se botează; scaldă, scăldătură. 3. (s.f.; înv. şi pop.) loc într-o apă, într-un râu unde se poate scălda cineva; scaldă, scăldare. 4. (s.f. şi n.; înv. şi reg.) vas, cadă, albie, bazin în care se scaldă de obicei copiii; scaldă, scăldare; cristelniţă. 5. (s.f.; fig.; în sintagma) scăldătoarea soarelui = apusul soarelui; vest. 6. (s.m. şi f.; înv.) persoană care scaldă (pe nou-născuţi); persoană care se scaldă; persoană care face băi în scopuri curative (într-o staţiune balneară).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR