- scurtător
- scurtătór, scurtătoáre, adj. (înv.) care determină reducerea unui interval, a unei unităţi de timp, a unei durate; care scurtează viaţa.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
ciocâltău — (ciocâltéu), ciocâltáie (ciocâltéie), s.n. (reg.) 1. cui, scurtător de lemn, par mic. 2. (pop.) cuiul de lemn cu care se prinde jugul de proţap; cuiul japiţei (tiglici). 3. unealtă, instrument, cinie. Trimis de blaurb, 10.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român