Dicționar Român. 2013.
scurticel — SCURTICÉL, EÁ, ÍCĂ, scurticei, ele, adj. Diminutiv al lui scurt; scurtuţ. – Scurt + suf. icel, icea, icică. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCURTICÉL adj. 1. scundicel, scurtuţ. (Un om scurticel.) 2. micuţ, (pop.) micşor, (înv.… … Dicționar Român
micuţ — MICÚŢ, Ă, micuţi, e, adj., s.m. 1. adj. Diminutiv al lui mic; mititel, micşor. 2. s.n. (reg.) Vagonet în formă de căldare, în care se descarcă şi se transportă zgura de la furnal. – Mic + suf. uţ. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
scurtişor — SCURTIŞÓR adj. v. micuţ, scurticel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime scurtişór, scurtişoáră, adj. (reg.) 1. (înv.) scurticel (în opoziţie cu lunguţ). 2. scunduţ (în opoziţie cu înăltuţ). 3. cam scurt, relativ scurt; scurtuţ,… … Dicționar Român
