scurtcircuita

SCURTCIRCUITÁ, scurtcircuitez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) produce un scurtcircuit (2). [pr.: -cu-i-] – Din scurtcircuit (după fr. court-circuiter).

Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



scurtcircuitá vb. (sil. -cu-i-; mf. scurt-), ind. prez. 3 sg. scurtcircuiteáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A SCURTCIRCUIT//Á scurtcircuitaéz tranz. A realiza un scurtcircuit. /Din scurtcircuit

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



A SE SCURTCIRCUIT//Á pers. 3 se scurtcircuitaeáză intranz. A se produce un scurtcircuit. /Din scurtcircuit

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SCURTCIRCUITÁ vb. I. tr. A pune în scurtcircuit o porţiune dintr-un circuit electric. [< scurtcircuit].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



SCURTCIRCUITÁ vb. tr., refl. a (se) realiza un scurtcircuit. (după fr. court-circuiter)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN